Biserica cu hramul „ Sfinţii Constantin şi Elena” din parohia Negreşti – I - , satul Negreşti, comuna Negreşti, Judeţul Neamţ, Protopopiatul Piatra Neamţ, a fost zidită între anii 1880 – 1890 şi este aşezată pe „Dealul Porţii”, peste drum de fosta curte boierească a familiei Comăniţă.
Ctitorii acestei frumoase biserici sunt Constantin şi soţia sa Zoe Comăniţă.
Pe lângă familia Comăniţă, o contribuţie de seamă la ridicarea acestei biserici au avut-o şi locuitorii satului care au ajutat la căratul materialeor necesare construirii cum ar fi: piatra, varul, nisipul, apa, cărămida ş.a. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă, este acoperită cu tablă şi este prevăzută cu gropniţă.
Forma acestei biserici este de cruce greacă înscrisă, ceea ce îi conferă o frumuseţe aparte.
Cuprinzând cele trei părţi specifice unei biserici, altarul, naosul şi pronaosul, lungimea ei este de 26 metri, lăţimea de 20 metri iar înălţimea de 30 metri. De-a lungul timpului a suferit unele modificări la acoperiş adăugându-i-se şi un pridvor.
Clopotniţa.
Iniţial clopotele au fost aşezate în podul bisericii însă s-a impus mutarea lor datorită faptului că vibraţia produsă de sunetul lor şi greutatea apreciabilă, periclitau rezistenţa întregii clădiri. Parohul de atunci, preotul Dimitrie Calapăr, ajutat de un bun credincios Gheorghe Popescu, morar din Bălţăteşti, face o clopotniţă separat de biserică şi mută acolo clopotele, lucru petrecut pe la anul 1916.
În anul 1926 această clopotniţă este de asemeni mutată la drumul ce trecea prin faţa bisericii spre Piatra Neamţ, unde se află şi astăzi.
Între anii 1922 şi 1929 numărul clopotelor s-a mărit ajungîndu-se la opt clopote al căror sunete sunt frumos armonizate.
Pictura.
O parte din pictura bisericii este pictată de către pictorul Constantin D. Stahie. Pictura este executată în ulei iar stilil pictural este cel realist. El însă nu a reuşit să picteze decât bolţile şi catapeteasma.
Restul picturii este executată de pictorul Nicolae Cristea Bubanovici, din Piatra Neamţ, între anii 1966 – 1967.
Pridvorul existent astăzi la această biserică a fost adăugat ulterior construirea lui fiind făcută între anii 1954 – 1955, este de asemenea pictat.
Casa socială, refăcută în forma actuală în jurul anului 1971, a mai suferit de-a lungul timpului unele modificări mărindu-se astfel numărul de persoane ce pot fi deservite în cadrul acţiunilor social-caritative ce se desfăşoară în parohia noastră.
Casa parohială este o realizare nouă pentru parohia noastră. Lucrările începute în anul 1999 sunt în curs de finalizare la această dată.
Preoţi slujitori. În decursul celor peste o sută de ani de la construirea acestei biserici sunt cunoscuţi trei preoţi slujitori: pr. Dimitrie Focşa, pr. Dimitrie Calapăr ( 1904 – 1945 ) şi pr. Scarlat Mălinici Pruteanu (1945 – 1997 ).
Înainte de a deveni biserică parohială, ea servi drept capelă pentru familia ctitorului, familia Comăniţă, iar slujbele erau ţinute, la cerere, fie de preotul de la parohia Sf. Nicolae din sat, ( păr. Focşa ), fie de câte un părinte călugăr de la M-rea Horaiţa.
Componenţa etnică şi confesională.
În ceea ce priveşte componenţa etnică a parohiei noastre rebuie să spunem că populaţia este majoritară de origine română, ( peste 90% ) restul fiind populaţie de origine romă. Nu întâlnim alte etnii în parohia noastră.
Din punct de vedere confesional majoritataea covârşitoare o deţin credincioşii creştini ortodocşi, existând doar trei familii de confesiune baptistă, familii venite în sat după anul 1995.
Majoritatea enoriaşilor noştri fiind în vârstă, ocupaţia lor de bază este agricultura, tineretul fiind plecat masiv în străinătate. Putem afirma fără a greşi că populaţia parohiei noastre este foarte îmbătrânită.
Activităţi deosebite desfăşurate în parohia noastră:
Activităţi administrativ gospodăreşti desfăşurate în ultimi ani.
Construirea unei case parohiale, refacerea totală a faţadei bisericii, construirea unei centrale termice, spălarea unei importante părţi din pictura bisericii, refacerea gardului incintei ( lucrare ce se desfăşoară în această perioadă ), etc.
Activităţi cultural – misionare.
Un rol deosebit în ceea ce priveşte activitatea cultural misionară în parohia noastră la constituit editarea unei foi parohiale, mai precis a unui buletin parohial numit „Lumina Credinţei”.
Acest buletin parohial, mijloc eficient de informare, catehizare şi formare duhovnicească pentru credincioşii noştri, a fost tipărit timp de şase ani ( sept.1999 – aug. 2005 ) într-un tiraj de cel puţin 100 de numere pe lună, fiind oferit gratuit credincioşilor noştri.
Paralel cu aceasta s-a reuşit încropirea unui mic cor, format din aproximativ 23 de persoane, cuprinse între vârsta de 9 – 74 ani, care dau răspunsul la Sfînta Liturghie, ţin concerte la cele mai importante evenimente din viaţa parohiei cum ar fi: hramul bisericii; Sfintele Paşti; Crăciunul; de Ziua Eroilor, în faţa monumentului aflat în satul nostru.
Pelerinajele ocupă de asemeni un rol important în viaţa cultural misionară a parohiei noastre. Astfel în fiecare an s-a făcut câte un pelerinaj pe la mănăstirile, bisericile sau alte obiective istorice de seamă din judeţul Neamţ, Suceava sau Iaşi.
Activităţi filantropice.
În luna aprilie 2000 în parohia noastră a fost deschisă o filială a Societăţii de caritate a preoţilor şi credincioşilor din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei „ Mila creştină” care a reuşit să adune peste 120 de cotizanţi în vederea desfăşurării unei activităţi filantropice deosebite. Această filială a funcţionat pînă la 31 dec. 2005 când, datorită modificărilor ce au apărut pe linie de contabilitate, nu am mai putut continua activitatea. Pe parcursul celor cinci ani de activitate au fost acordate ajutoare în cazul unor calamităţi, a unor accidente, incendii, familiilor sărace cu mulţi copii, bolnavilor, văduvelor, persoanelor cu handicap, etc. Această activitate a fost însă reluată în Postul Mare din acest an când, în urma unei propuneri făcute Consiliului parohial, a fost aprobată desfăşurarea acestei activităţi în cadrul parohiei noastre. Obiectivele propuse sunt:
- ajutorarea văduvelor sărace ( medicamente, alimente, încălzire, etc.)
- ajutorarea copiilor orfani sau proveniţi din familii cu probleme;
- ajutorarea familiilor sărace şi a celor cu mulţi copii;
- organizarea unor colecte de bani şi materiale pentru cei loviţi de calamităţi, ( incendii, inundaţii, etc.) ;
- organizarea unor colecte în cazul pierderii unor animale;
- susţinerea financiară în cazul înmormântării unor persoane din familii sărace sau fără familie;
- desfăşurarea unor activităţi social – filantropice cu prilejul unor sărbători mai importante: hramul bisericii, Crăciunul, Sf. Paşti, etc.
- organizarea şi susţinerea unor activităţi culturale şi educative pentru persoanele sărace (pelerinaje, oferirea de cărţi, rechizite şcolare, etc.
